LEGUMINOASE FĂRĂ GLUTEN

1. Bob
2. Edamame (boabe de soia verde)
3. Fasole adzuki
4. Fasole albă
5. Fasole kidney
6. Fasole lobia (fasole cu ochi negri)
7. Fasole mung
8. Fasole neagră
9. Fasole pinto
10. Fasole roșie
11. Fasole verde
12. Linte (verde, roșie, neagră)
13. Mazăre
14. Năut
15. Soia

NUCI FĂRĂ GLUTEN:

1. Alune de pădure
2. Caju
3. Fistic
4. Migdale
5. Nuci braziliene
6. Nuci pecan
7. Nuci romanesti
8. Nuci de macadamia
9. Nuci de pin

LEGUME BULBOASE

1. Arpagic
2. Căpățână de ceapă
3. Ceapă roșie
4. Ceapă verde
5. Fenicul
6. Praz
7. Usturoi

LEGUME SOLANO-FRUCTOASE

1. Ardei gras
2. Ardei iute
3. Ardei kapia
4. Ardei roșu
5. Ardei verde
6. Vinete
7. Roșii
8. Tomate cherry
9. Tomatillo

LEGUME RĂDĂCINOASE

1. Cartof dulce
2. Curcumă
3. Ghimbir
4. Gulie
5. Hrean
6. Morcov
7. Napi
8. Păstârnac
9. Pătrunjel rădăcină
10. Ridiche
11. Sfeclă roșie
12. Țelină rădăcină
13. Topinambur

LEGUME BOSTĂNOASE

1. Castravete
2. Dovleac
3. Dovlecel
4. Pepene galben
5. Pepene verde
6. Spaghetti squash (dovleac spaghetti)
7. Zucchini (specific Italiei)

TUBERCULIFERE

1. Cartof alb
2. Cartof roșu
3. Cartof dulce
4. Napi (rotunzi, netezi și au un gust mai picant)
5. Topinambur (tubercul noduros, cu gust dulce )
6. Yam (cartoful chinezesc )

VLASTARI

1. Ceapă
2. Usturoi
3. Praz
4. Varză roșie
5. Lucernă
6. Floarea-soarelui
7. Trifoi
8. Ridiche
9. Broccoli
10. Kale

FRUNZE GĂSITE MAI FRECVENT ÎN STRĂINĂTATE

1. Endivie
2. Kale (varză creață)
3. Mizuna (verdeață de muștar japonez)
4. Salată Butterhead (Boston, Bibb)
5. Salată de miel (lamb’s lettuce)
6. Salată de muștar
7. Salată de nap
8. Salată Frisée
9. Salată Iceberg
10. Salată Lollo Rosso
11. Salată Radicchio
12. Salată Romaine
13. Salată roșie creață
14. Tatsoi
15. Valeriană (mâche)

1. Păpădie (frunze)
2. Pătrunjel (frunze)
3. Rucola
4. Salată creață
5. Salată roșie creață
6. Salată verde
7. Urzică
8. Frunze de sfeclă
9. Lăptucă
10. Menta
11. Spanac
12. Valeriană (mâche)

1. Alune de pădure
2. Arahide
3. Caju
4. Castane
5. Fistic
6. Migdale
7. Nuci braziliene
8. Nuci de cola
9. Nuci macadamia
10. Nuci pecan

PULBERI PENTRU SHAKE-URI

1. Matcha
2. Spirulina
3. Chlorella
4. Moringa
5. Acai
6. Maca
7. Cacao crudă raw
8. Beetroot (sfeclă roșie)
9. Wheatgrass (iarbă de grâu)
10. Barley grass (iarbă de orz)
11. Baobab
12. Lucuma
13. Blueberry (afine)
14. Goji berry

ALGE VERZI-ALBASTRE

1. Hiziki
2. Arame
3. Wakame
4. Dulse
5. Spirulină
6. Chlorella

ALTE PULBERI BENEFICE

1. Aloe-vera
2. Anghinare
3. Pelin

FRUCTE USCATE MAI PUȚIN COMUNE:

1. Aronia
2. Goji
3. Pere
4. Ananas
5. Afine
6. Fistic (nu este neapărat un fruct, dar este inclus uneori în amestecurile de fructe uscate)

FRUCTE EXOTICE

1. Ananas
2. Avocado
3. Banane
4. Clementine
5. Grepfrut
6. Kiwi
7. Lămâie
8. Mango
9. Mandarine
10. Papaya
11. Pomelo
12. Portocale
13. Rodie

ALTE PRODUSE ALE STUPULUI

1. Păstura
2. Lăptişor de matcă
3. Larvă de matcă
4. Larvă de trântor
5. Apilarnil
6. Fagure de miere
7. Ceară
8. Căpăcele
9. Propolis crud
10. Tinctură de propolis
11. Propolis Extract-Moale 70% alcool
12. Propolis Esența – solutie apoasa

Diferite tipuri de POLEN CRUD
(care se păstrează la congelator imediat dupa recoltare)

1. Trandafir sălbatic
2. Polifloră
3. Salcâm
4. Salcie
5. Castan
6. Rapiţă
7. Păpădie – ficat
8. Păducel
9. Prun
10. Măr
11. Coacăze negre
12. Iarbă neagră
13. Cimbru
14. Tei
15. Flori de munte

Uleiuri interne rare

1. Ulei de arahide
2. Ulei de armurariu (silimarina)
3. Ulei de cacao
4. Ulei de mac
5. Ulei de macadamia
6. Ulei de migdale
7. Ulei de ricin
8. Ulei de rodie
9. Ulei de semințe de chia
10. Ulei de semințe de struguri
11. Ulei de porumb
12. Ulei de soia

Condimente pentru preparate dulci

1. Cardamom
2. Cuisoare
3. Ghimbir
4. Nucșoară
5. Scorțișoară
6. Vanilie

Condimente  antiinflamatoare:

1. Curcuma
2. Piperul negru
3. Ghimbir
4. Rozmarin
5. Sofran

Condimente  pentru balonare

1. Anason
2. Chimion
3. Coriandru
4. Fenicul
5. Schinduf
6. Cardamom
7. Ghimbir
8. Menta
9. Turmeric (Curcuma)

FRUCTE:

1. Camu Camu – Aproximativ 2000–3000 mg per 100 g.
2. Acerola (cireșe barbados) – Aproximativ 1677 mg per 100 g.
3. Aronia – Aproximativ 1600 mg de vitamina C per 100 g.
4. Măceșe – Aproximativ 1250 mg per 100 g.
5. Amalaki (coacăze indiene) – Aproximativ 400–600 mg per 100 g.
6. Cătină – Aproximativ 450 mg per 100 g.
7. Baobab – Aproximativ 250–500 mg per 100 g.
8. Fructe Goji – Aproximativ 200 mg per 100 g.
9. Coacăze negre – Aproximativ 181 mg per 100 g.
10. Aronia – Aproximativ 150 mg per 100 g.
11. Kiwi – Aproximativ 92 mg per 100 g.
12. Papaya – Aproximativ 62 mg per 100 g.
13. Căpșuni – Aproximativ 59 mg per 100 g.
14. Portocale – Aproximativ 53 mg per 100 g.
15. Lămâi – Aproximativ 53 mg per 100 g.
16. Grepfrut – Aproximativ 38 mg per 100 g.
17. Lychee – Aproximativ 71 mg per 100 g.

LEGUME ȘI VERDEȚURI:

1. Ardei iute roșu – Aproximativ 242 mg per 100 g.
2. Ardei gras galben – Aproximativ 183 mg per 100 g.
3. Pătrunjel verde – Aproximativ 133 mg per 100 g.
4. Cimbru verde – Aproximativ 160 mg per 100 g.
5. Broccoli – Aproximativ 89 mg per 100 g.
6. Mazăre verde – Aproximativ 40 mg per 100 g.
7. Varza roșie – Aproximativ 57 mg per 100 g.
8. Gulia – Aproximativ 62 mg per 100 g.
9. Mărar verde – Aproximativ 85 mg per 100 g.
10. Conopidă – Aproximativ 48 mg per 100 g.
11. Roșiile – Aproximativ 23 mg per 100 g.

ALIMENTE DE ORIGINE VEGETALĂ:

1. Cimbru verde – Aproximativ 17,5 mg de fier per 100 g.
2. Semințe de susan – Aproximativ 14,6 mg de fier per 100 g.
3. Semințe de muștar – Aproximativ 9,2 mg de fier per 100 g.
4. Semințe de dovleac – Aproximativ 8,8 mg de fier per 100 g.
5. Mac – Aproximativ 8,0 mg de fier per 100 g.
6. Semințe de chia – Aproximativ 7,7mg de fier per 100g
7. Caju – Aproximativ 6,7 mg de fier per 100 g.
8. Mărar verde – Aproximativ 6,6 mg de fier per 100 g.
9. Leguminoase (năut) – Aproximativ 6,2 mg de fier per 100 g.
10. Pătrunjel verde – Aproximativ 6,2 mg de fier per 100 g.
11. Fasole boabe – Aproximativ 5,1 mg de fier per 100 g.
12. Linte – Aproximativ 3,3 mg de fier per 100 g.
13. Fistic – Aproximativ 3,9 mg de fier per 100 g.
14. Migdale – Aproximativ 3,7 mg de fier per 100 g.
15. Nuci – Aproximativ 2,9 mg de fier per 100 g.
16. Spanac – Aproximativ 2,7 mg de fier per 100 g.
17. Quinoa – Aproximativ 1,5 mg de fier per 100 g.

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ:

1. Stridiile – Aproximativ 7 mg de fier per 100 g.
2. Ficatul de vită – Aproximativ 6,5 mg de fier per 100 g.
3. Carnea roșie (vită) – Aproximativ 2,7 mg de fier per 100 g.
4. Carnea de curcan – Aproximativ 1,4 mg de fier per 100 g.

LACTATE:

1. Parmezan – Aproximativ 1184 mg de calciu per 100 g.
2. Brânză Cheddar – Aproximativ 721 mg de calciu per 100 g.
3. Laptele – Aproximativ 125 mg de calciu per 100 g.
4. Iaurt natural – Aproximativ 110 mg de calciu per 100 g.

SEMINȚE ȘI NUCI:

1. Semințe de susan – Aproximativ 975 mg de calciu per 100 g.
2. Tahini (pasta de susan) – Aproximativ 426 mg de calciu per 100 g.
3. Migdale – Aproximativ 264 mg de calciu per 100 g.
4. Semințe de in – Aproximativ 255 mg de calciu per 100 g.
5. Nuci – Aproximativ 89 mg de calciu per 100 g.
6. Fistic – Aproximativ 105 mg de calciu per 100 g.
7. Alunele – Aproximativ 54 mg de calciu per 100 g.

PEȘTE:

1. Sardine cu oase – Aproximativ 382 mg de calciu per 100 g.

LEGUME ȘI VERDEȚURI:

1. Cimbru verde – Aproximativ 1890 mg de calciu per 100 g.
2. Mărar verde – Aproximativ 208 mg de calciu per 100 g.
3. Pătrunjel verde – Aproximativ 138 mg de calciu per 100 g.
4. Spanac – Aproximativ 99 mg de calciu per 100 g.
5. Usturoi – Aproximativ 181 mg de calciu per 100 g.
6. Broccoli – Aproximativ 47 mg de calciu per 100 g.
7. Varza Kale – Aproximativ 150 mg de calciu per 100 g.

Alte alimente menționate:

1. Muștar boabe – Aproximativ 370 mg de magneziu per 100 g.
2. Cimbru verde – Aproximativ 160 mg de magneziu per 100 g.
3. Semințe de floarea-soarelui – Aproximativ 325 mg de magneziu per 100 g.
4. Mac – Aproximativ 347 mg de magneziu per 100 g.
5. Alune – Aproximativ 163 mg de magneziu per 100 g.

Lactate:

1. Lapte – Aproximativ 150 mg de potasiu per 100 g.
2. Iaurt natural – Aproximativ 141 mg de potasiu per 100 g.

SURSE VEGETALE DE PROTEINE

Leguminoase:

1. Soia – Aproximativ 36-40 g de proteine per 100 g.
2. Linte – Aproximativ 25 g de proteine per 100 g.
3. Fasole (albă, roșie, neagră) – Aproximativ 21 g de proteine per 100 g.
4. Năut – Aproximativ 19 g de proteine per 100 g.
5. Mazăre boabe – Aproximativ 5-7 g de proteine per 100 g.

Semințe și nuci:

1. Semințe de cânepă – Aproximativ 32 g de proteine per 100 g.
2. Migdale – Aproximativ 21 g de proteine per 100 g.
3. Caju – Aproximativ 18 g de proteine per 100 g.
4. Semințe de dovleac – Aproximativ 19 g de proteine per 100 g.
5. Semințe de chia – Aproximativ 17 g de proteine per 100 g.
6. Nuci – Aproximativ 15 g de proteine per 100 g.
7. Semințe de floarea-soarelui – Aproximativ 20 g de proteine per 100 g.
8. Semințe de in – Aproximativ 18-20 g de proteine per 100 g.
9. Arahide – Aproximativ 25-28 g de proteine per 100 g.

Cereale și pseudocereale:

1. Ovăz – Aproximativ 17 g de proteine per 100 g.
2. Quinoa – Aproximativ 14 g de proteine per 100 g.
3. Amarant – Aproximativ 14 g de proteine per 100 g.
4. Hrișcă – Aproximativ 13 g de proteine per 100 g.

Germeni:

1. Germenii de linte – Aproximativ 9 g de proteine per 100 g.
2. Germenii de quinoa – Aproximativ 12 g de proteine per 100 g.
3. Germenii de năut – Aproximativ 19 g de proteine per 100 g.
4. Germenii de grâu – Aproximativ 26 g de proteine per 100 g.

Legume:

1. Broccoli – Aproximativ 2.8 g de proteine per 100 g.
2. Lucerna – Aproximativ 4 g de proteine per 100 g.
3. Măsline – Aproximativ 1-2 g de proteine per 100 g.

Alge marine:

1. Chlorella – Aproximativ 58 g de proteine per 100 g.
2. Spirulina – Aproximativ 60-70 g de proteine per 100 g.
3. Drojdia inactivă – Aproximativ 45 g de proteine per 100 g.
4. Prolenul crud – Aproximativ 20-25 g proteine per 100 g.

DIFERENȚA ESENȚIALĂ ÎNTRE CATEGORII:

• Saturați: cresc riscul cardiovascular, sunt solizi la temperatura camerei.
• Nesaturați: au beneficii pentru vascularizația corpului, pentru inimă și creier, sunt lichizi la temperatura camerei, dar trebuie consumați în proporții adecvate (Omega-3 în cantitate mare, Omega-6 în cantitate mică ).
• Trans: cele mai nocive grăsimi, asociate cu multe probleme de sănătate.

Atenție! Uleiul de pește nu trebuie să provină din crescătorii. Peștele trebuie să fie de dimensiuni mici, sălbatic și de captură, fără să conțină mercur. Nu orice ulei de pește oferă rezultate eficiente; uleiul trebuie procesat pe vapor, la scurt timp după capturare. Uleiul nu trebuie să aibă miros de pește, ci doar o savoare plăcută de lămâie sau portocală. Cel mai eficient este consumul de 10 ml de Omega-3 pe zi de ulei lichid, nu din capsule.

GRĂSIMI NESATURATE

• Caracteristici: Aceste grăsimi au una sau mai multe legături duble în lanțul lor de hidrocarburi și sunt de obicei lichide la temperatura camerei, fiind considerate mai sănătoase decât grăsimile saturate.
• Grăsimile se împart în acizi:
1. Acizi mononesaturați (Omega-9 sau acid oleic)
• Surse: ulei de măsline, ulei de avocado, nuci (inclusiv nuci de macadamia), ulei de rapiță (canola), migdale și ulei de migdale, arahide și ulei de arahide, ulei de cătină, untura și alte grăsimi animale
2. Acizi polinesaturați (Omega-3 și Omega-6)
• Omega-3 (EPA, DHA):
• Surse: somon, macrou, sardine, hering, ton, păstrăv, ulei de pește, ulei de ficat de cod, ulei de alge marine, ulei de in, semințe de chia, nuci, semințe de cânepă (nu ulei de cânepă), ulei de cătină,
• Rol: antiinflamator, antitumoral, antitrombotic, vasodilatator, antireumatic. Reduce inflamația, scade tensiunea arterială și protejează sănătatea inimii și a creierului.
• Omega-6:
• Surse: ulei din floarea-soarelui, ulei de palmier, ulei de cânepă, ulei de porumb.
• Efecte: inflamator, cancerigen, vasoconstrictor. Un consum excesiv de Omega-6 favorizează inflamația în organism și producerea de colesterol.
• Dieta omului modern este foarte bogată în acizi grași Omega 6.
• Produsele de origine animală au un raport de Omega 6 foarte mare.
• Pe termen lung poate agrava probleme circulatorii, manifestate prin senzația de mâini și picioare reci. Numai în cantități foarte mici, aceste grăsimi sunt benefice pentru organism.

SURSE DE GRĂSIMI SĂNĂTOASE

Nuci și semințe:

• Nuci – Bogate în acizi grași omega-3, proteine și fibre.
• Migdale – Bogate în vitamina E, magneziu și grăsimi mono- și polinesaturate.
• Semințe de chia – Bogate în acizi grași omega-3 și fibre.
• Semințe de in – O sursă excelentă de acizi grași omega-3 și fibre.
• Semințe de cânepă – Conțin un raport echilibrat de acizi grași omega-3 și omega-6.
• Semințe de susan – Bogate în grăsimi mono- și polinesaturate, proteine și calciu.
• Semințe de dovleac – Bogate în grăsimi sănătoase, magneziu și zinc.
• Nuci de macadamia – Conțin o cantitate mare de grăsimi mono- și polinesaturate.

Fructe oleaginoase:

• Avocado – Bogat în grăsimi monoinsaturate, vitamina E, fibre și potasiu.
• Măsline – Bogate în grăsimi monoinsaturate și antioxidanți.

Uleiuri vegetale:

• Ulei de măsline extravirgin – Bogat în grăsimi monoinsaturate și antioxidanți.
• Ulei de cocos – Conține grăsimi saturate, dar poate avea beneficii în cantități moderate.
• Ulei de avocado – Bogat în grăsimi monoinsaturate și vitamina E.
• Ulei de semințe de in – Bogat în acizi grași omega-3.
• Ulei de canola – Conține grăsimi mono- și polinesaturate, inclusiv omega-3.

Alte surse:

• Unt de arahide – Conține grăsimi monoinsaturate, proteine și fibre.
• Tahini (pastă de semințe de susan) – Bogat în grăsimi monoinsaturate, proteine și calciu.
• Cocos și produse din cocos – Conțin grăsimi saturate, dar pot avea beneficii în cantități moderate.

Importanța echilibrului între tipurile de grăsimi

Un aport echilibrat de grăsimi saturate, mono- și polinesaturate este esențial pentru menținerea sănătății. Consumul adecvat de acizi grași esențiali și reducerea grăsimilor trans și saturate poate ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare și la menținerea unei bune funcționări a organismului.

TIPURI DE GLUCIDE

1. Monozaharide

Glucide simple, zaharuri care conțin o singură moleculă. Cele mai cunoscute monozaharide sunt:

     Glucoza
     Fructoza
     Galactoza

2. Oligozaharide

Zaharuri care conțin două molecule. Cel mai cunoscut exemplu este zahărul alb rafinat, fabricat din trestie sau sfeclă de zahăr.

3. Polizaharide

Glucide complexe care includ:

     3.1. Amidon

     3.2. Fibre Alimentare

       a) Fibre Hidrosolubile

       b) Fibre Insolubile

2.OLIGOZAHARIDELE

Oligozaharidele sunt o categorie de carbohidrați care conțin între două și zece unități de monozaharide legate între ele. Aceste zaharuri sunt mai complexe decât monozaharidele, dar mai simple decât polizaharidele. Oligozaharidele includ disacharidele, care sunt cele mai comune și importante tipuri de oligozaharide în alimentația umană.

Dizaharide

Dizaharidele sunt zaharuri care conțin două molecule de monozaharide legate printr-o legătură glicozidică. Cele mai cunoscute dizaharide sunt:

1. Sucroza (zahăr de masă)
   • Compoziție: Glucoză + Fructoză
   • Surse: Zahărul alb rafinat, zahărul brun, siropul de arțar, trestia de zahăr și sfecla de zahăr.
2. Lactoza (zahărul din lapte)
   • Compoziție: Glucoză + Galactoză
   • Surse: Lapte și produse lactate, cum ar fi brânza, iaurtul și smântâna.
3. Maltoza (zahăr de malț)
   • Compoziție: Glucoză + Glucoză
   • Surse: Germeni de cereale, cum ar fi orzul încolțit, și produse care conțin malț.

Zahărul rafinat

Zahărul alb rafinat și zahărul brun sunt cele mai cunoscute exemple de dizaharide (sucroză) utilizate în alimentația zilnică.

3. POLIZAHARIDE

Sunt glucide complexe formate din lanțuri lungi de monozaharide legate între ele, care includ compuși precum amidonul. Amidonul, o polizaharidă esențială, se găsește în alimente precum:

3.1. Amidonul se găsește în:
• Cereale
• Leguminoase
• Tuberculi (cartofi)
• Rădăcini și bulbi
• Legume și fructe (banane, castane)
Amidonul furnizează energie pe termen lung prin descompunerea sa lentă în glucoză.

3.POLIZAHARIDE

3.2. Fibre Alimentare
Sunt un tip de polizaharide esențiale pentru sănătatea digestivă, care ajută la reglarea tranzitului intestinal. Acestea se împart în două categorii principale:
a) fibre hidrosolubile și
b) fibre insolubile.

a) Fibre Hidrosolubile
Fibrele hidrosolubile se dizolvă în apă, formând un gel care încetinește digestia și absorbția nutrienților. Aceasta contribuie la menținerea nivelului de zahăr din sânge și a colesterolului la valori normale, oferind totodată o senzație de sațietate mai lungă. Sursele bogate în fibre hidrosolubile includ:
• Mere
• Cireșe
• Pere
• Căpșuni
• Prune
• Legume
• Ovăz

3.POLIZAHARIDE

b) Fibre Insolubile
Fibrele insolubile nu se dizolvă în apă și ajută la adăugarea de volum materiilor fecale, facilitând trecerea acestora prin tractul digestiv. Aceste fibre sunt esențiale pentru prevenirea constipației și pentru menținerea regularității tranzitului intestinal.
Sursele bogate în fibre insolubile includ
• Fasole
• Orez brun
• Mălai
• Linte
• Mazăre
• Nuci
• Tărâțe integrale
• Cereale integrale
• Paste integrale
• Pâine integrală
• Semințe de chia
• Semințe de psyllium

Beneficiile Sării Celtice

Echilibrarea Electroliților: Datorită conținutului său de minerale, sarea celtică poate ajuta la menținerea echilibrului electrolitic în organism, esențial pentru funcționarea optimă a celulelor și organelor.

Susținerea Funcției Metabolice: Mineralele precum magneziul și zincul sunt esențiale pentru numeroase reacții enzimatice și funcții metabolice.

Hidratarea Optimă: Conținutul de minerale ajută la o mai bună absorbție și reținere a apei în organism, contribuind la hidratarea optimă.

Sănătatea Sistemului Nervos și Muscular: Mineralele precum magneziul și potasiul sunt esențiale pentru transmiterea impulsurilor nervoase și funcționarea musculară.

Îmbunătățirea Digestiei: Clorul prezent în sarea celtică contribuie la producerea acidului gastric, esențial pentru o digestie eficientă.

Detoxifiere: Sulful și alte minerale ajută la procesele naturale de detoxifiere ale organismului.

Sănătatea Pielii: Mineralele precum zincul și magneziul pot contribui la sănătatea pielii, având proprietăți antiinflamatorii și de vindecare a rănilor.

Este important să consumăm sare celtică în mod moderat, ca parte a unei diete echilibrate, pentru a beneficia de proprietățile sale fără a afecta negativ sănătatea.

Poveste românească de succes

Filtrele pentru purificarea apei Aquator au apărut în anii ’90, când chimistul buzoian Adrian Costache a reușit, cu multă muncă, pasiune și talent, să producă un filtru ce va câștiga, patru ani mai târziu, medalia de aur la Salonul International de Inventică de la Bruxelles. Un alt moment decisiv în istoria acestui produs a fost dezvoltarea de echipamente de filtrare a apei pentru situații de război și calamități, conforme standardelor NATO. Specialiștii noștri, au reușit, printr-un efort de aproape 20 de ani, să dezvolte o gamă variată de produse, care se adaptează foarte bine la problemele de calitate a apei din România, atât cea din rețele publice, cât și cea din surse necontrolate (lacuri, surse subterane etc.)

De ce Aquator?

Motivarea juriului Salonului Mondial de Inventică de la Bruxelles, la acordarea Medaliei de Aur, a fost: „Filtrele Aquator utilizează blocuri poroase din cărbune activ și argint, care asigură o filtrare naturală a apei.

Tehnologia filtrelor Aquator combină incredibila capacitate de absorbție a cărbunelui activ cu capacitatea blocului solid microporos de a filtra selectiv particulele din apă.

Filtrele de apă Aquator filtrează mecanic nisipul, argila, rugina, sedimente și alte suspensii, algele, bacteriile și viermii microscopici și rețin chimic, prin absorbție, clorul activ rezidual de la clorinarea apei, metale grele, substanțe organice și alți poluanți chimici (pesticide, trihalometani, reziduuri petroliere etc.), precum și gusturile și mirosurile neplăcute, dar păstrează componentele naturale ale apei: oxigenul și sărurile minerale.

Elementul filtrant conține Argint Coloidal, care are un efect de dezinfecție al apei!

Sursa: https://www.shop.aquator.ro/