TERAPIA CU OXIGEN HIPERBARIC

Terapia cu oxigen hiperbaric (HBOT) implică respirația de oxigen pur într-o cameră presurizată. Această terapie este utilizată pentru a trata o varietate de afecțiuni prin creșterea nivelului de oxigen din sânge, ceea ce poate accelera vindecarea țesuturilor și poate combate infecțiile.

Cum se realizează Terapia cu Oxigen Hiperbaric?

  1. Pacientul intră într-o cameră specială:
    • Terapia se poate realiza într-o cameră monoplace (o singură persoană) sau într-o cameră multiplace (mai multe persoane simultan).
  2. Presiunea camerei este crescută:
    • Presiunea în cameră este mărită de 1,5 până la 3 ori presiunea atmosferică normală. Aceasta ajută oxigenul să se dizolve în sânge mai eficient.
  3. Respirația oxigenului pur:
    • Pacientul respiră oxigen pur printr-o mască sau un tub de oxigen. În camerele multiplace, oxigenul este livrat printr-o mască sau un glugă de oxigen.
  4. Durata tratamentului:
    • O sesiune tipică durează între 60 și 90 de minute. Numărul total de sesiuni depinde de afecțiunea tratată și de răspunsul pacientului la terapie.

Descrierea Aparatului

Camere Hiperbarice Monoplace:

  • Aceste camere sunt concepute pentru a trata un singur pacient la un moment dat.
  • Pacientul se întinde pe un pat care este introdus într-un cilindru transparent.
  • Camerele sunt presurizate cu oxigen pur, iar pacientul respiră direct oxigenul din interiorul camerei.

Camere Hiperbarice Multiplace:

  • Aceste camere pot trata mai mulți pacienți simultan.
  • Pacienții stau pe scaune sau paturi și poartă măști de oxigen sau glugi de oxigen.
  • Camera este presurizată cu aer comprimat, iar oxigenul pur este livrat prin măști sau glugi.

Afecțiunile pentru care se poate apela la Tratamente prin Terapia cu Oxigen Hiperbaric

  1. Răni cronice:
    • Ulcere diabetice, răni care nu se vindecă.
  2. Infecții severe:
    • Gangrena, infecții tisulare profunde.
  3. Decompresie:
    • Tratamentul bolii de decompresie la scafandri.
  4. Intoxicații:
    • Intoxicații cu monoxid de carbon, intoxicații cu cianuri.
  5. Leziuni ischemice:
    • Leziuni rezultate din fluxul sanguin insuficient, cum ar fi necroza osoasă avasculară.
  6. Recuperare după intervenții chirurgicale:
    • Îmbunătățirea vindecării după intervenții chirurgicale majore.

Contraindicații

  1. Afecțiuni pulmonare:
    • Pacienții cu boli pulmonare severe, cum ar fi emfizemul cu retenție de dioxid de carbon, pot prezenta riscuri crescute.
    • Infecții active ale tractului respirator superior sau inferior.
  2. Claustrofobie:
    • Pacienții care suferă de claustrofobie severă pot avea dificultăți în a tolera camerele hiperbarice.
  3. Chirurgie recentă:
    • Anumite tipuri de intervenții chirurgicale recente, cum ar fi operațiile toracice sau la ureche, pot fi contraindicate.
  4. Febră:
    • Febra poate complica terapia și poate crește riscul de efecte adverse.

Concluzie

Terapia cu oxigen hiperbaric este o metodă eficientă pentru tratamentul unei varietăți de afecțiuni, datorită capacității sale de a îmbunătăți nivelurile de oxigen din sânge și de a accelera vindecarea. Cu toate acestea, este important să fie efectuată sub supravegherea unui specialist și să fie luate în considerare contraindicațiile.